Programul Național de Cadastru și Carte Funciară va începe în luna mai a acestui an și prevede până în 2023 realizarea gratuită a planurilor cadastrale ale tuturor imobilelor, deschiderea cărților funciare, precum și certificatele de moștenitor pentru succesiune nedezbătute, a anunțat joi, într-o conferință de presă, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea.
Cadastru Gratuit pentru toate terenurile si cladirile din Romania – Like Consulting – certificat energetic!
Redăm mai jos transcriptul conferinței.
Liviu Dragnea:
"Vă mulţumesc ca aţi acceptat invitaţia noastră. Conferinţa de presă de astăzi este prilejuită de lansarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. Este, poate, primul proiect major, primul proiect amplu, care se întinde pe o perioadă mai lungă, mai lungă decât cea a unui mandat guvernamental. Fac un apel la toată clasa politică, la toate guvernele viitoare, ca acest program să continue şi să fie dus la bun sfârşit.
Primul lucru care trebuie subliniat, când vorbim despre cadastru și carte funciară este legat de valorificarea proprietăţilor din România. Orice proprietate este un capital potenţial, aflat la dispoziţia proprietarului sau a posesorului, iar ceea ce este cel mai important este că acest capital poate fi pus în valoare doar prin intabularea dreptului de proprietate din cartea funciară. O proprietate fără cadastru este un fel de bun care nu poate fi folosit de către proprietar. De ce este importantă înscrierea sistematică a proprietăţilor în cadastru şi în cartea funciară? Pentru că proprietăţile imobiliare, de regulă, reprezintă mai mult de jumătate din avuția unei naţiuni, iar în lipsa cadastrului, această avuţie nu poate fi valorificată, practic sunt nişte hârtii fără valoare pe mâna proprietarului.
Obiectivul principal al programului naţional de cadastru şi carte funciară este de a înregistra gratuit toate imobilele, respectiv toate terenurile şi clădirile din România, inclusiv apartamentele, în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. O dată atins acest obiectiv se revitalizează piaţa imobiliară din România, se dezvoltă creditul agricol și creditul ipotecar, se dezvoltă toate tranzacţiile care au ca obiect vânzarea şi cumpărarea de imobile.
Programul va fi finanţat din trei surse: două surse principale – veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru, în cuantum de peste 4 miliarde de lei și fonduri externe rambursate prin Programul Operaţional Regional în cuantum de peste 300 milioane euro. În situaţia în care instituțiile administrativ teritoriale vor dori să participe cu cofinanţare sau cu fonduri din bugetele locale, şi aceasta va putea fi o sursă de finanţare a programului. Din cele 4 miliarde de lei care reprezintă veniturile Agenţiei Naţionale de Cadastru se vor plăti realizarea planurilor cadastrale ale imobilelor la nivelul tuturor unităţilor administrativ teritoriale, deschiderea cărţilor funciare, precum şi cartea certificatelor de moştenitor pentru succesiune nedezbătută. Toate acestea vor fi gratuite pentru beneficiari, repet, persoane fizice sau juridice, inclusiv instituţii publice. De asemenea, suma respectivă acoperă toate celelalte cheltuieli necesare, cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, toate cheltuielile necesare pentru realizarea programului.
În acest slide sunt defalcate sumele pe toate cele 8 tipuri de activităţi. La o evaluare superficială și rapidă, Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară va genera cel puţin 5.600 de locuri de muncă. În opinia mea, locurile de muncă nou create direct şi indirect datorită acestui program vor fi mult mai mari. 600 posturi vor fi implementate suplimentar în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru special în filialele judeţene, iar peste 5.000 de locuri de muncă se vor înfiinţa la nivelul firmelor care vor câştiga licitaţiile pentru realizarea măsurătorilor cadastrale, precum şi locuri de muncă în plus la birourile notariale şi la alte instituţii implicate.
În România, avem o estimare a numărului total de imobile de circa 40 de milioane. Şi aici vorbim despre imobile, terenuri, clădiri, apartamente, tot ceea ce înseamnă imobil. Din care 20% se află în mediul urban, iar cea mai mare parte, 80% în mediul rural. Astăzi, din cele 40 de milioane de imobile estimate în România, doar circa 7,4 milioane sunt înregistrate în evidențele de cadastru şi carte funciară, ceea ce reprezintă puţin peste 18% din total. Jumătate dintre acestea, circa 3,6 milioane se află în mediul urban, iar diferenţa în mediul rural. Pe acest slide puteti vedea desfășurat calendarul pe ani, pe care l-am elaborat pentru implementarea programului. Acest calendar este realizat având la bază analize clare și bazându-ne pe venituri certe, prognozate la acest moment. Vorbim de numărul de UAT-uri care vor avea cadastru general realizat, atât din fondurile proprii ale Agenţiei de Cadastru, cât şi din cele ale Programului Operaţional Regional. În prezent, doar 7 unităţi administrativ teritoriale din România au cadastru finalizat integral, cadastru general şi cărţi funciare deschise pentru toate proprietăţile. Una din aceste unităţi administrativ teritoriale a realizat cadastrul printr-un proiect pilot, iar 6 au fost realizate printr-un program care a fost început, dar stopat la un moment dat. În 2015 vizăm demararea procesului de înregistrare sistematică a proprietăţilor în 147 de unităţi administrativ teritoriale, cu o sumă alocată de 158 de milioane de lei. Pentru aceste unităţi administrativ teritoriale procedurile de achiziție au fost deja demarate şi ofertele se vor deschide la începutul lunii mai. Iar pentru diferenţă, o comisie din cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru va realiza o propunere de prioritizare pentru realizarea cadastrului în următorii ani, pentru fiecare judeţ în parte şi pentru fiecare localitate în parte, care să ţină cont de cel puţin unul din următoarele criterii: o unitate administrativ teritorială care face obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură la nivel naţional, autostrăzi de exemplu, unităţi administrativ teritoriale care fac obiectul realizării unor proiecte de dezvoltare locală, precum şi unităţi administrativ teritoriale care reprezintă aşezări informale ale comunităţilor aflate în condiţii de sărăcie extremă.
Propunerile se inaintează în consiliul de administrație de la Agenţia Naţională de Cadastru, consiliu din care fac parte reprezentaţi ai Uniunii Notarilor Publici din România, ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, ai Asociaţiei Comunelor şi Asociaţiei Municipiilor din România, precum şi de la Ministerul Dezvoltării, Regionale şi Administraţiei Publice. Pentru asigurarea suportului tehnic necesar derulării programului naţional pentru zona urbană vor fi realizate ortofotoplanuri pentru cele 320 de municipii şi oraşe. Ortofotoplanul reprezintă imaginea situaţiei reale din teren, se realizează prin fotografii la diferite scări. Un aspect important pe care vreau să vi-l aduc la cunoştinţă il reprezintă digitalizarea datelor care se va realiza, datele pe care le avem în prezent pe suport de hârtie pentru toate cărţile funciare şi planurile cadastrale. Practic prin această digitalizare oricine va putea accesa electronic, informatic, toate datele publice care sunt la dispoziţia Agenției Naţionale de Cadastru.
O componentă importantă a programului este legată de informarea populaţiei cu privire la acest program, în special pentru a facilita colaborarea şi accesul specialiştilor. S-a luat în calcul, de asemenea, instruirea personalului atât în cadrul ANCPI, cât şi din cadrul primăriilor și, de asemenea, şi personalul care va lucra în firmele selectate care au câştigat licitaţia. Vreau să vă uitați cu atenţie la situaţia din prezent. Aici avem un exemplu al haosului creat ca urmare a emiterii titlului de proprietate în lipsa unor măsurători cadastrale, avem practic trei titluri de proprietate care au o suprafaţă comună, deci se suprapun. Există o zonă de suprapunere care este revendicată de toţi cei trei proprietari din zona respectivă, o comuna din judeţul Argeş. O altă situaţie, cel puţin ciudată, reprezintă situaţia de faţă şi anume, titlul de proprietate, unde nu este trecută nici tarlaua, nici parcela. Deci practic, nu sunt date de identificare, deci nu se ştie unde este terenul. Un om are acest titlu de proprietate, dar nu ştie unde este terenul în localitatea respectivă. Deci practic, ori nu îl are nicăieri, ori poate fi situat, amplasat, oriunde vrea el, pe teritoriul localităţii respective. Sus este extravilan, jos este intravilan. Un alt tip de situaţie este următoarea unde, pe acelaşi titlu de proprietate se menţionează că terenul se găseşte de la tarlaua 1 până la tarlaua 8, adică în interiorul acestui grup de tarlale, proprietarul are terenul cam unde vrea administratorul, respectiv cel care are terenul arendat. De asemenea, titlul de proprietate cu suprafaţa în cote părţi, adică suprafaţa de teren se află în cotă indiviză forţată și în multe situaţii, cotele indivize adunate dintr-o tarla nu se obţine suprafaţa egală cu tarlaua respectivă, deci este ori mai mult, ori mai puţin. De obicei, este mai mult. Ca şi în programe, înşiinţarea proprietarilor prin campania de informare publică, identificarea limitelor administrative, stabilirea sectoarelor cadastrale, identificarea plasamentelor imobilelor, identificarea drepturilor reale a posesorilor şi a altor deţinători, sesizarea Camerei Notarilor pentru emiterea certificatelor de moştenitor, actualizarea informaţiilor culese din teren, publicarea şi afişarea în condițiile legii a documentelor tehnice cadastrale, înregistrarea şi soluţionarea contestaţiilor, deschiderea noilor cărţi funciare şi închiderea lucrărilor sistematice de cadastru.
Aşa va arăta cadastrul în România. Aici avem cadastrul realizat într-un proiect pilot, în comuna Valea Mare, din judeţul Olt, realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. Aşa trebuie, de fapt, să arate un plan cadastral pentru fiecare localitate din România. Aici este prezentarea planului cadastral pe suport ortofotoplan și aici este exemplul de interacţionare, de folosire a geo-portalului, a suportului informatic. Geoportalul este administrat de ANCPI care va putea fi accesat gratuit de către oricine este interesat. Chiar şi în acest moment, geoportalul este activ şi poate fi accesat cu informaţii, cu privire la proprietăţile înregistrate până în acest moment în sistem. Unul din principalele beneficii ale înregistrării sistematice a proprietăţilor este că se va clarifica situaţia juridică a proprietăţilor, ceea ce va duce la creşterea siguranţei. De asemenea, printr-o evidenţă clară a proprietăţilor vom avea o dezvoltare a pieţei creditului ipotecar. De asemenea, toate acestea vor implica o dezvoltare rapidă a proiectelor de infrastructură pentru că, în prezent, şi nu numai în prezent, sunt întârziate de cele mai multe ori din cauza lipsei unei evidenţe cadastrale complete. Iar în ceea ce priveşte beneficiile generale ale programului menţionez: posibilitatea comasării terenurilor, înregistrarea domeniului public şi privat al fiecărei unităţi administrativ teritoriale, precum şi a statului român, eliberarea certificatelor de moştenitor, finalizarea procesului de restituire a imobilelor la nivelul fiecărei localităţi, precum şi înregistrarea imobilelor deţinute fără acte, de posesori. Alte beneficii: realizarea gratuită a planului cadastral pentru fiecare proprietate, reducerea termenelor pentru cererile de carte funciară şi plan cadastral, diminuarea costurilor tranzacțiilor imobiliare, precum şi actualizarea registrelor de evidență ale priimăriilor.
Practic, Programul Naţional de Cadastru este un pas important, pe care Guvernul nostru a decis să îl facă în direcţia dezvoltării economice, durabile şi sustenabile."