Afişarea certificatului energetic, obligatorie de astăzi pentru toate clădirile vizitate de public în mod frecvent – Legea 372/2005 modificata in 2016

2 februarie 2016

 

Extinderea obligaţiei de afişare a certificatului de performanţă energetică este o măsură inclusă în Ordonanţa Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 68 din 29 ianuarie şi se aplică de astăzi.

ORDONANŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. II.2 din Legea nr. 346/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

Art. I. — Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la elementul/elementele care face/fac parte din anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite;”.

2. La articolul 3, punctele 3, 5, 9, 15 şi 25 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„3. certificat de performanţă energetică a clădirii — document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii în echivalent CO2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum;

[…]

5. sistem de climatizare — combinaţie a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza şi controlul umidităţii şi purităţii aerului;

[…]

9. renovare majoră — lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri

depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Valoarea de impozitare a clădirii se determină potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

[…]

15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero — clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;

[…]

25. clădire de interes şi utilitate publică — clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2 frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se desfăşoară activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară activităţi comerciale, social-culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea.”

3. La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) La stabilirea eficienţei măsurii privind montarea sistemelor alternative de producere a energiei, prevăzute la art. 9 alin. (2), se vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnic şi funcţional, a cerinţelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi încadrarea în nivelul optim, din punctul de vedere al costurilor, a cerinţelor minime de performanţă energetică.”

4. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Cerinţele se aplică şi elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite.”

5. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. — (1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, care urmează să fie recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile, şi se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic.

(4) Primarii localităţilor urbane cu mai mult de 5.000 de locuitori iniţiază planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

(5) Finanţarea elaborării planurilor prevăzute la alin. (4), de către autorităţile administraţiei publice locale, se asigură astfel:

a) din bugetele proprii;

b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.

(6) Prevederile alin. (4) şi (5) se pot aplica şi de către primarii celorlalte localităţi urbane şi rurale.

(7) în planurile prevăzute la alin. (4) se cuprind, în principal, politici şi măsuri financiare sau de altă natură adoptate pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum şi măsuri referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore.

(8) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi încurajarea realizării transformării eficiente — din punctul de vedere al costurilor — a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se constituie prin centralizarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a planurilor locale multianuale prevăzute la alin. (4), elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, şi se revizuieşte o dată la 3 ani.

(9) Pentru evaluarea aplicării măsurilor cuprinse în planurile locale multianuale prevăzute la alin. (4), până la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, autorităţile administraţiei publice locale transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice planurile şi măsurile realizate prevăzute în acestea, cuantificate atât fizic, cât şi valoric.”

6. La articolul 22, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) în aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes şi utilitate publică, denumiţi în continuare deţinători, vor acţiona pentru elaborarea şi afişarea certificatului.

(4) în scopul informării publice privind consumurile energetice în clădiri şi al mobilizării deţinătorilor acestora în promovarea acţiunilor privind creşterea performanţei energetice a clădirilor, certificatul se afişează la toate categoriile de clădiri de interes şi de utilitate publică, precum şi la cele prevăzute la art. 6 alin. (1), care sunt frecvent vizitate de public.”

7. La articolul 22, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)—(7), cu următorul cuprins:

„(5) Deţinătorii clădirilor publice vor acţiona, în perioada de valabilitate a certificatelor, pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate incluse în certificatele elaborate pentru clădirile pe care le deţin.

(6) Punerea în aplicare a măsurilor recomandate prevăzute la alin. (5) implică, în principal, expertizarea tehnică structurală şi auditul energetic al clădirii existente, proiectarea, executarea şi recepţia lucrărilor de intervenţie, cu respectarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice în vigoare.

(7) Finanţarea activităţilor/lucrărilor pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate se asigură astfel:

a) din bugetele proprii ale autorităţilor administraţiei publice;

b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.”

8. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. — (1) În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:

a) inspecţie periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani.

(2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului şi la care există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării acestora, inspecţia se efectuează la intervale de 10 ani.”

9. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. — (1) Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor.

(2) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se prevăd condiţiile, modul de atestare şi obligaţiile şi răspunderile auditorilor energetici pentru clădiri, precum şi modalitatea de confirmare periodică sau suspendare, după caz, a dreptului de practică al acestora se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.”

10. La articolul 30 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) verificarea anuală, prin sondaj, a minimum 10% din certificatele şi rapoartele de audit energetic, precum şi din rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de climatizare, înregistrate anual în băncile de date specifice.”

11. La articolul 30, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C. prezintă Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice trimestrial, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfăşurată şi măsurile dispuse, inclusiv sancţiunile aplicate.”

12. La articolul 32 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la art. 28 alin. (2);”.

13. La articolul 32 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

,,b1) transmiterea de date şi informaţii incomplete şi/sau eronate a documentelor prevăzute la art. 28 alin. (2);”.

14. La articolul 32 alineatul (1), după litera e) se introduc patru noi litere, literele f)—i), cu următorul cuprins:

,,f) nerealizarea de către investitori a studiului prevăzut la art. 9 alin. (1);

g) nerespectarea de către auditori, în măsurile recomandate, a prevederilor art. 11 alin. (1) şi, respectiv, (2), după caz;

h) nerespectarea de către experţi, în măsurile recomandate, a prevederilor art. 12;

i) nerealizarea de către primari a măsurii prevăzute la art. 14 alin. (4).”

15. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cele prevăzute la lit. a), b) si c), cu amendă de la 1.250 lei la 2.500 lei;

b) cele prevăzute la lit. b1), d), f) g), h) si i), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;

c) cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.”

16. După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 351, cu următorul cuprins:

„Art. 351. — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice afişează pe pagina web actele normative şi reglementările tehnice în vigoare, aplicabile creşterii performanţei energetice a clădirilor, în scopul informării unitare a tuturor factorilor interesaţi în creşterea performanţei energetice a clădirilor, reducerea consumurilor energetice şi creşterea ponderii utilizării energiei din surse regenerabile de energie în total consum de energie primară.”

Art. II. — În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va actualiza actele normative emise în aplicajea şi executarea Legii nr. 372/2005, republicată.

Art. III. — În tot cuprinsul Legii nr. 372/2005, republicată, sintagma „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero din surse convenţionale” se înlocuieşte cu sintagma „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero”.

Art. IV. — Certificatele de performanţă energetică emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe rămân în valabilitate până la data expirării acestora.

Art. V. — Dispoziţiile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. I pct. 14 şi 15 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe.

Art. VI. — Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Nu doar proprietarii/administratorii clădirilor de interes şi de utilitate publică trebuie să afişeze, într-un loc accesibil şi vizibil publicului, certificatul de performanţă energetică. Această obligaţie revine de-acum şi proprietarilor/administratorilor altor tipuri de clădiri vizitate de public în mod frecvent.

"În scopul informării publice privind consumurile energetice în clădiri şi al mobilizării deţinătorilor acestora în promovarea acţiunilor privind creşterea performanţei energetice a clădirilor, certificatul se afişează la toate categoriile de clădiri de interes şi de utilitate publică, precum şi la cele prevăzute la art. 6 alin. (1) care sunt frecvent vizitate de public", scrie în documentul amintit.

Mai exact, se face referire la clădirile de birouri, de comerţ, de învăţământ, spitale, hoteluri, restaurante, construcţii pentru activităţi sportive, precum şi orice alte tipuri de clădiri consumatoare de energie vizitate frecvent de public.

Până acum, aşa cum se arăta în Legea performanţei energetice, obligaţia de a afişa certificatul se adresa doar proprietarilor/administratorilor de clădiri de interes sau de utilitate publică.

Dacă la momentul actual amenda pentru nerespectarea obligaţiei este cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei, OG nr. 13/2016 prevede că aceasta va fi cuprinsă, din 28 februarie, între 1.250 şi 2.500 de lei.

Certificatul de performanţă energetică este un document în care se indică performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire, care cuprinde date cu privire la consumurile de energie din construcţie şi, dacă este cazul, recomandari pentru reducerea acestora.

Important! În altă ordine de idei, noul act normativ mai instituie şi obligaţia deţinătorilor clădirilor publice de a pune în aplicare, în perioada de valabilitate a certificatului, măsurile recomandate incluse în acest document. Asta înseamnă, în principiu, expertizarea tehnică structurală şi auditul energetic al clădirii existente, proiectarea, executarea şi recepţia lucrărilor de intervenţie. În acelaşi timp, primarii localităţilor urbane cu peste 5.000 de locuitori trebuie să iniţieze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente cu consum de energie aproape egal cu zero.


  Categorii: Certificat Energetic         Etichete: ,